My Dear,
Le luăm pe rând ca să le ”rumegăm””. De ce v-ați certat? Și de cee te-a bruscat? De ce continui să-i dai voie domnului problemă să-ți facă toate acestea?
Am să-ți zic ceva, un lucru pe care știu că am să îl fac ca meserie, anume să încerc să mângâi un pic și să consolez în felul meu cam agresiv. Și numai ce am terminat de scris un capitol la începutul lunii, adică nu l-am terminat, căci aș mai fi vrut să scriu cum mi-am imaginat de multe ori că, primind oameni și oameni ca să îi ascult cum îmi povestesc dramele prin care trec, aveam să îi țin în brațe , zăcând pe podea cu ei, ținându-le capul în poala mea în timp ce plâng și plâng, mângâindu-i pe frunte și dându-le laoparte părul transpirat și lipit de tâmple și lăsându-i să plângă, să li se preschimbe toată otrava acumulată în ei înn lacrimii și în transpirație. Și cât timp stau cu ”Pacienții” mei pe podea, vreau să fiu acolo, cu ei, ca să le acopăr gura prin cel mai duios gest făcut cu mâna chiar atunci, my dear, chiar atunci când inima greu încercată începe să blesteme. Să nu blestemi, ființă dragă și curajoasă, oricâtă ocară și bătaie ar merita acela care te face să suferi, fiindcă blestemul are efect de bumerang. Consecința se va întoarce la tine. Și ai trecut deja prin destule ca să mai plătești consecința unui act impulsiv de moment, dictat de mânie. Dar vom vorbi mai târziu despre ce ai întrebat, mi-ai zis cum că anticipezi și cum atragi tot ce coci în mintea ta, ceea ce face subiectul unui alt text.
