”De vorbe mari și strâmbe ferește-te, prietene, Căci ele aduc pe lume doar nenorociri, Ce slobozești pe gură să-ți fie ca părul netezit de pieptene, Iar nu câlți luați la scărmănat de lingușiri.” Cătălina Alexandra Stan
”Prietene, te simți golaș, căci ești sărac, Dar află ce-ți voi zice: Decât să faci parada unui frac, De zece ori e omul mai ferice Să-și poarte sufletul drept haină! Râvnește, dar, la tot ce e dumnezeiesc, păstrat în taină.” Cătălina Alexandra Stan
Prietenă din vechi străvechi, Timp te rugasem în trecut Să-mi dai să-mi pun cuvintele-n perechi Să-ți fac prezentul cunoscut. Ce-mi ceri e să dau uitării O lipsă pe care atâta am simțit-o, Azi dau proba absolută a iertării, Dobândind izbânda pe care destinul a sfințit-o. Ce-mi ceri mai mult e să fiu onestă, Dacă n-aș fi, aș pica iarăși testul Ce mă va sălta mai sus de ființa mea terestră, Cât am plătit pentru triumf de nu-mi mai trebuie azi restul! Am gustat prea mult din al vieții tragic iad Că etern mi s-a părut c-are să țină, Noapte și […]