sept. 242014
 
Despre slăbiciunea mea pentru arta croșetatului, partea 1 din 5 (începuturile poveștii de iubire)

29 septembrie 2014 Dragă Cititorule, A venit toamna. Acum câteva zile m-am trezit dimineața și am rugat-o pe sora mea (pe care o cheamă Ana) să-mi aducă o pereche de șosete de încălțat. Apoi, m-am înfășurat cât de bine am putut în pătura zig-zag pe care am croșetat-o ​​acum doi ani și jumătate. O ceașcă caldă de cafea ar fi fost plăcută, dar, cum țin o dietă strictă, am voie să beau doar sucuri naturale și ceai. În această perioadă a anului, meșterii amatori își pun croșetele și andrelele și încep să facă tot felul de pături , pulovere , […]

feb. 212014
 
Vineri, 113 (agonia emoțională post AVC)

Vineri, 21 Februarie 2014 Dragi cititori, Ultima oară când am scris am spus că mi-am programat mintea să fac lucruri extraordinare cu cele câteva abilități care mi-au mai rămas. Dar, în același timp, am cerut și un răstimp necesar ca să mă vindec. Ei bine, cred că voi avea nevoie de încă și mai mult timp. Se fac 113 zile de când viața mi-a dat un șut în fund, iar eu zac întinsă și strivită de pământ de atunci. Nu mai există decât foarte puțină putere rămasă în brațele mele ca să mă reculeg, să mă adun și să mă […]

feb. 092014
 
Pentru început, sunt speriată, realmente, sunt terifiată

Duminică, 09 Februarie 2014 Dragi cititori, Azi se împlinesc 100 de zile de când viața mi-a fost întoarsă pe dos. Unii oameni au copii și toată viața lor se învârte în jurul acestora după aceea. Alți oameni obțin slujbe noi, în timp ce alții cunosc o iubită sau iubit nou. Iar unii chiar câștigă premiul cel mare la loterie. Dar pentru alți oameni coșmarurile devin realitatea lor curemtă, în locul viselor. Mi-am imaginat de multe ori de-a lungul timpului tot felul de scenarii în care m-aș fi îmbolnăvit de o boală teribilă sau în care mi-aș fi pierdut un membru/mădular […]